Fiind vorba de un mic lăcaş de cult lucrurile stau, principial, destul de simplu: microfon, 
amplificator, difuzor. Ce e însă de făcut în cazul unei biserici mari sau lungi unde toţi enoriaşii trebuie să audă clar slujba până în cel mai îndepărtat sau dosit colţişor?
Un singur difuzor mare şi puternic nu ar rezolva problema întrucât ar deranja pe cei din imediata apropiere şi, totodată, ar crea un prag mare de microfonie. În acel spaţiu, audiţia trebuie lăsată a un nivel optim în aşa fel încât aceasta să fie suficientă şi pragul microfoniei să fie minim. Astfel, se folosesc mai multe incinte acustice amplasate pe pereţii laterali ai bisericii. Difuzoarele, fiecare cu o rază de acţiune de 2-3m, crează împreună un efect de spaţialitate, sunetul lăsând senzaţia că vine de sus. Se obţine, astfel, un sunet discret, odihnitor, redat la nivelul vocii umane volum cu care urechea este obişnuită, care nu solicită atenţia pentru a descifra sunetele unei singure surse sonore, păstrându-se astfel atmosfera sacră a slujbei.
În practica curentă, boxele mari, voluminoase au fost înlocuite cu coloane verticale, înguste, amplasate la colţuri, între picturi sau în marginile geamurilor, numărul acestora variind de la două la 96 de incinte acustice (exemplu: Catedrala Episcopală Zalău).
Folosirea microfoanelor discrete cu diametru de un cm, şi eliminarea microfoanelor cardioide, a celor de mână şi a girafelor-suport a făcut posibilă apropierea de standardele canoanelor bisericesti şi depărtarea de atmosfera de discotecă sau de sală de spectacole. De altfel, microfoanele miniaturizate moderne asigură captarea sunetului din tot altarul ajungând la performanţa de a capta din toată biserica, chiar din pragul uşii de la intrare.
Ralierea la legile internaţionale, în primă instanţă, şi ulterior la cele europene, aduce legi şi standarde noi cu privire la lăcaşele de cult: Directiva 2002/49/CE – cu privire la evaluarea şi managementul zgomotului ambiental, HG nr. 321/2005 privind evaluarea şi gestionarea zgomotului ambiental, limitând, cu precădere în oraşe, producerea zgomotelor peste 110 decibeli. Astfel, însăşi bătaia obştescului clopot este restricţionată de aceste legi-cadru.
